Construită în Iaşi, pe locul vechii primării, între anii 1894 şi 1896, clădirea Teatrului Naţional este considerată a fi cel mai vechi şi cel mai frumos lăcaş de acest gen din ţară.
Clădirea Teatrului Naţional este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meşterul vienez M. Lenz şi terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieţii, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania şi Ţara Românească);

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieşindurile semicirculare au fost retrase şi împodobite la fronton cu statui de arcaşi ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite.
Legenda spune că în proiectul iniţial erau prevăzute 365 de camere, dar construcţia are 298 incăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.